dulgher - explicat in DEX

dulgher (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DULGHÉR, dulgheri, s. m. Meseriaș care execută lemnăria unei case, a unei clădiri sau diverse alte construcții și elemente de construcție din lemn. – Din tc. dülger.

dulgher (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
dulghér (dulghéri), s. m. – Meseriaș care execută lemnărie, construcții din lemn. – Mr. dulgher. Tc. dülger (Roesler 591; Șeineanu, II, 165; Lokotsch 553), cf. alb. düljger, bg. diulger(in), sb. dulger. – Der. dulgherie, s. f. (meseria dulgherului; atelierul dulgherului).

dulgher (Dicționaru limbii românești, 1939)
dulghér m. (turc. dülger, pop. dürger, d. pers. duru-kiar, care lucrează lemnu; bg. dĭulger). Tîmplar, lemnar de lucrurĭ maĭ grosolane (pardoselĭ, acopereminte). V. stoler.

dulgher (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dulghér s. m., pl. dulghéri

dulgher (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dulgher m. meșter care așează lemnăria unei zidiri. [Turc. DÜLGHER, lit. cel ce lucrează lemnul].

dulgher (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DULGHÉR, dulgheri, s. m. Meseriaș care execută lemnăria unei case, a unei clădiri sau diverse alte construcții și elemente de construcție din lemn. — Din tc. dülger.