dulcinee (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DULCINÉE s. f. (
Fam. și
ir.) Femeie iubită; femeie care constituie obiectul unei iubiri ridicole. – Din
fr. dulcinée.dulcinee (Dicționar de neologisme, 1986)DULCINÉE s.f. Eroină a unui amor ridicol. [Pron.
-ne-e. / < fr.
dulcinée, cf.
Dulcineea – iubita ideală a lui Don Quijote].
dulcinee (Marele dicționar de neologisme, 2000)DULCINÉE s. f. eroină a unui amor ridicol. (< fr.
dulcinée)
dulcinee (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dulcinée (
fam.)
s. f.,
art. dulcinéea, g.-d. dulcinée, art. dulcinéeidulcinee (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DULCINÉE s. f. (
Fam.) Femeie iubită; femeie care constituie obiectul unei iubiri ridicole. — Din
fr. dulcinée.