dulceag - explicat in DEX

dulceag (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DULCEÁG, -Ă, dulcegi, -ge, adj. 1. (Despre mâncăruri și băuturi) Cam dulce, ușor îndulcit. ♦ Fără gust; searbăd, fad. ◊ Fig. Versuri dulcege. 2. Fig. (Despre manifestările oamenilor) Care vrea să pară prietenos; mieros. – Dulce + suf. -eag.

dulceag (Dicționaru limbii românești, 1939)
dulceág, -ă adj., pl. egĭ, ege. Cam dulce. Fig. Fad, nesărat: poet dulceag. Adv. A scrie dulceag.

dulceag (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dulceág adj. m., pl. dulcégi; f. dulceágă, pl. dulcége

dulceag (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dulceag n. puțin dulce (și fig.).

dulceag (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DULCEÁG, -Ă, dulcegi, -ge, adj. 1. (Despre mâncăruri și băuturi) Cam dulce, ușor îndulcit. ♦ Fără gust; searbăd, fad. ◊ Fig. Versuri dulcege. 2. Fig. (Despre manifestările oamenilor) Care vrea să pară prietenos; mieros. — Dulce + suf. -eag.