duhovnicesc - explicat in DEX

duhovnicesc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DUHOVNICÉSC, -EÁSCĂ, duhovnicești, adj. Al duhovnicului, privitor la duhovnic; p. gener. preoțesc. – Duhovnic + suf. -esc.

duhovnicesc (Dicționaru limbii românești, 1939)
duhovnicésc, -eáscă adj. De duhovnic, spiritual: sfaturĭ duhovniceștĭ.

duhovnicesc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
duhovnicésc adj. m., f. duhovniceáscă; pl. m. și f. duhovnicéști

duhovnicesc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
duhovnicesc a. de duhovnic: sfaturi duhovnicești.

duhovnicesc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DUHOVNICÉSC, -EÁSCĂ, duhovnicești, adj. Al duhovnicului, privitor la duhovnic; p. gener. preoțesc. — Duhovnic + suf. -esc.