duducă - explicat in DEX

duducă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DUDÚCĂ, duduci, s. f. Termen de politețe care se dădea altădată fetelor și femeilor tinere de la oraș. – Cf. tc. dudu „doamnă armeancă sau grecoaică”.

duducă (Dicționaru limbii românești, 1939)
dudúcă f., pl. ĭ (tuc. dudu, d. pers. tuti, papagal, damă, damă Armeancă. Cp. cu dădacă). Mold. Cocoană, doamnă, maĭ ales în gura poporuluĭ. Maĭ rar. Duduĭe, domnișoară.

duducă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dudúcă (înv.) s. f., g.-d. art. dudúcăi/dudúcii/dudúchii; pl. dudúci

duducă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
duducă f. Mold. domnișoară: duducele și domnișorii AL. [Turc. DUDU, cu sufixul ipocoristic ca la neneacă].

duducă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DUDÚCĂ, duduci, s. f. (Înv.) Termen de politețe care se dădea fetelor și femeilor tinere de la oraș sau din înalta societate. — Cf. tc. dudu „doamnă armeancă sau grecoaică”.