dublură - explicat in DEX

dublură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DUBLÚRĂ, dubluri, s. f. 1. Actor, cântăreț etc. care înlocuiește într-un spectacol pe titularul rolului. ♦ Persoană care înlocuiește un actor de film în scenele periculoase, la unele repetiții, când se reglează lumina pentru filmare etc. 2. Țesătură (subțire), vatelină, vată, blană etc. care servește la căptușirea unui obiect de îmbrăcăminte. – Din fr. doublure.

dublură (Dicționar de neologisme, 1986)
DUBLÚRĂ s.f. 1. (Al doilea) interpret al unui rol într-o piesă de teatru sau într-un film, care înlocuiește în anumite ocazii pe deținătorul principal al rolului. 2. Căptușeală de haine etc. [< fr. doublure].

dublură (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DUBLÚRĂ s. f. 1. (al doilea) interpret al unui rol într-o piesă de teatru, într-un film, care înlocuiește în anumite ocazii pe titularul rolului. ◊ obiect la fel cu altul. 2. căptușeală de haine etc. ◊ (mar.) bucată de pânză ce dublează o tendă sau o velă. 3. tablă suplimentară sudată peste bordajul unei nave, pentru a-l întări în punctele mai solicitate. (< fr. doublure)

dublură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dublúră (du-blu-) s. f., g.-d. art. dublúrii; pl. dublúri

dublură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DUBLÚRĂ, dubluri, s. f. 1. Actor, cântăreț etc. care înlocuiește într-un spectacol pe titularul rolului. ♦ Figurant care înlocuiește un actor de film în scenele periculoase, la unele repetiții, când se reglează lumina pentm filmare etc. 2. Țesătură (subțire), vatelină, vată, blană etc. care servește la căptușirea unui obiect de îmbrăcăminte. — Din fr. doublure.