dublu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DÚBLU1 s. n. v. dublă.dublu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DÚBLU2, -Ă, dubli, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată; îndoit. ◊
Cuvânt (sau
vorbă, afirmație etc.) cu dublu sens (sau
înțeles) = cuvânt (sau afirmație etc.) cu două înțelesuri, echivocă. ◊ Compuse:
dublu-decalitru, s. m. = unitate de măsură de capacitate pentru cereale, egală cu 20 de litri; vas având această capacitate;
dublu-decimetru s. m. = riglă cu lungimea de 20 de centimetri;
dublu-ster s. m. = unitate de măsură pentru volumul lemnelor, egală cu doi metri cubi.
2. Alcătuit din două elemente sau părți egale, identice ori asemănătoare; care are loc între două elemente; care se face în două locuri. ◊
Expr. (Substantivat)
A da o dublă = (la unele jocuri cu zaruri) a cădea același număr de puncte la ambele zaruri. (Adverbial)
A vedea dublu =
a) a vedea două imagini ale aceluiași obiect; a vedea tulbure;
b) a fi amețit de băutură. ♦ (Substantivat,
m.)
Dublu băieți (sau
fete, mixt) (și eliptic) = partidă de tenis sau de tenis de masă la care participă câte doi jucători de fiecare parte.
3. (În sintagma)
Minge dublă (și substantivat,
f.) = mișcare nereglementară constând (la volei și la handbal) în atingerea mingii de către jucător de două sau de mai multe ori consecutiv în momentul primirii sau (la tenis și la tenis de masă) în lăsarea mingii să atingă de două ori la rând aceeași parte a terenului sau a mesei de joc. – Din
fr. double.dublu (Dicționar de neologisme, 1986)DÚBLU, -Ă adj. 1. Care este de două ori mai mare; îndoit.
2. Format din două obiecte identice sau de aceeași natură. ♦ (
s.m.)
Dublu băieți (sau
fete) = partidă de tenis sau de tenis de masă la care participă câte doi jucători de fiecare parte a plasei.
3. Minge dublă = mișcare nereglementară la volei, handbal, tenis sau tenis de masă, constând în atingerea mingii de către jucător de două ori în momentul primirii sau în lăsarea acesteia să atingă de două ori la rând terenul sau masa de joc. [< fr.
double].
dublu (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)dúblu (dúblă), adj. – Care este de două ori mai mare, îndoit. –
Var. (
înv.)
duplu. Fr. double. –
Der. dublă, s. f. (măsură pentru cereale, egală cu 20 l), abreviere de la
dublu decalitru; dubla, vb. (a face să devină de două ori mai mare, a îndoi);
dubleu (
var. dublé),
s. n. (metal placat cu aur; lovitură dublă, la jocul de biliard, în casă etc.), din
fr. doublé; dublet, s. n. (al doilea exemplar al unui obiect);
duplica, vb. (a face un duplicat), din
lat. duplicare (
sec. XIX);
duplicat, s. n., din
germ. Duplikat; duplicitate, s. f., din
fr. duplicité. Var. duplu se explică prin încrucișarea cu
ngr. δυπλοῦς ›
mr. duplu.dublu (Marele dicționar de neologisme, 2000)DUBLU1- pref. „dublu”. (< fr.
double-, cf.
lat. duplus)
dublu (Marele dicționar de neologisme, 2000)DÚBLU2, -Ă I.
adj. 1. care este de două ori mai mare; îndoit. 2. din două obiecte identice sau de aceeași natură. ◊ (s. m.) ~ băieți (sau fete) = partidă de tenis sau de tenis de masă la care participă câte doi jucători de fiecare parte a plasei. 3. minge ~ă = mișcare neregulamentară la volei, handbal, tenis, constând în atingerea mingii de către jucător de două ori în momentul primirii sau în lăsarea acesteia să atingă de două ori la rând terenul sau masa de joc. II. s. n. motiv din literatura universală care utilizează două personaje identice sau foarte asemănătoare, spre a sugera complexitatea realității. (< fr.
double)
dublu (Dicționaru limbii românești, 1939)* dúblu V.
duplu.dublu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!dúblu1 (du-blu) adj. m.,
s. m.,
pl. dúbli; adj. f.,
s. f. dúblă, pl. dúbledublu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*dúblu2 s. n.,
art. dúbluldublu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)dublu a.
1. îndoit:
o doză dublă; 2. de calitate superioară:
bere dublă.