dublon - explicat in DEX

dublon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DUBLÓN, dubloni, s. m. Veche monedă spaniolă de aur. – Din fr. doublon.

dublon (Dicționar de neologisme, 1986)
DUBLÓN s.m. Veche monedă spaniolă de aur. [< fr. doublon, cf. sp. doblon].

dublon (Dicționar de neologisme, 1986)
DUBLÓN s.n. (Poligr.) Repetare din greșeală a unei litere, a unui cuvânt, a unei linii. [< fr. doublon].

dublon (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DUBLÓN¹ s. m. veche monedă spaniolă de aur. (< fr. doublon)

dublon (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DUBLÓN² s. n. (poligr.) repetare din greșeală a unei litere, a unui cuvânt, a unei linii. (< fr. doublon)

dublon (Dicționaru limbii românești, 1939)
* dublón m. (fr. dloublon, it. doblone, sp. doblon). O monetă de aur spaniolă care valora 25 de francĭ. – Pop. Mold. sud duplún, pĭesă de 5 francĭ. – V. patacă.

dublon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dublón¹ (monedă) (du-blon) s. m., pl. dublóni

dublon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dublón² (repetare a unei litere) (du-blon) s. n.

dublon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DUBLÓN¹, dubloni, s. m. Veche monedă spaniolă de aur. — Din fr. doublon.

dublon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DUBLÓN² s. n. (Tipogr.) Repetare din greșeală a unei litere, a unui cuvânt, a unei linii etc. — Din fr. doublon.