dublare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DUBLÁRE, dublări, s. f. Acțiunea de
a (se) dubla și rezultatul ei. –
V. dubla.dublare (Dicționar de neologisme, 1986)DUBLÁRE s.f. Acțiunea de a (se) dubla și rezultatul ei. [<
dubla].
dublare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dubláre (du-bla-) s. f.,
g.-d. art. dublắrii; pl. dublắridublare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DUBLÁRE, dublări, s. f. Acțiunea de
a (se) dubla și rezultatul ei. —
V. dubla.