drămălui - explicat in DEX

drămălui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DRĂMĂLUÍ, drămăluiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A drămui. – Dram + suf. -ălui.

drămălui (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
drămăluí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. drămăluiésc, imperf. 3 sg. drămăluiá; conj. prez. 3 să drămăluiáscă

drămălui (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DRĂMĂLUÍ, drămăluiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A drămui. — Dram + suf. -ălui.

drămăluì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
drămăluì v. Mold. a cântări: ad-o încoace s’o drămăluiesc CR. [V. dram].