drăcos - explicat in DEX

drăcos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DRĂCÓS, -OÁSĂ, drăcoși, -oase, adj. Care se ține de drăcii; poznaș, ștrengar; plin de viață, de vioiciune, isteț. – Drac + suf. -os.

drăcos (Dicționaru limbii românești, 1939)
drăcós, -oásă #adj.# Plin de dracĭ, poznaș, care face drăciĭ: copiiĭ aștia-s așa de drăcoșĭ, în cît te fac să rîzi.

drăcos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
drăcós adj. m., pl. drăcóși; f. drăcoásă, pl. drăcoáse

drăcos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
drăcos a. 1. plin de draci, îndrăcit; 2. fig. afurisit: avea un meșteșug mai drăcos CR.

drăcos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DRĂCÓS, -OÁSĂ, drăcoși, -oase, adj. Care se ține de drăcii; poznaș, ștrengar; plin de viață, de vioiciune, isteț. — Drac + suf. -os.