drumaș(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) DRUMÁȘ,drumași, s. m. (Înv. și reg.) Drumeț, călător. – Drum + suf. -aș.
drumaș(Dicționaru limbii românești, 1939) drumáș m. Rar. Drumeț.
drumaș(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) drumáș (înv.) s. m., pl. drumáși
drumaș(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DRUMÁȘ,drumași, s. m. (Înv.) Drumeț, călător. — Drum + suf. -aș.