drogare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DROGÁRE, drogări, s. f. Acțiunea de
a (se) droga și rezultatul ei. –
V. droga.drogare (Dicționar de neologisme, 1986)DROGÁRE s.f. Acțiunea de a (se) droga și rezultatul ei. [<
droga].
drogare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)drogáre s. f.,
g.-d. art. drogắrii; pl. drogắridrogare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DROGÁRE, drogări, s. f. Acțiunea de
a (se) droga și rezultatul ei. —
V. droga.