dreptar - explicat in DEX

dreptar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DREPTÁR, dreptare, s. n. Riglă, echer sau orice alt instrument folosit (în construcții, în dulgherie etc.) pentru verificarea suprafețelor plane ori pentru trasarea drumurilor. – Drept + suf. -ar.

dreptar (Dicționaru limbii românești, 1939)
dreptár V. îndreptar.

dreptar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dreptár s. n., pl. dreptáre

dreptar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dreptar n. 1. colțarul drept al dulgherului; 2. fig. normă. [Redus din îndreptar].

dreptar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DREPTÁR, dreptare, s. n. Riglă, echer sau orice alt instrument folosit (în construcții, în dulgherie etc.) pentru verificarea suprafețelor plane ori pentru trasarea drumurilor. — Drept + suf. -ar.