dreptaci - explicat in DEX

dreptaci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DREPTÁCI, -CE, dreptaci, -ce, s. m. și f. Persoană predispusă din naștere să scrie, să lucreze etc. numai cu dreapta. – Drept + suf. -aci.

dreptaci (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*dreptáci adj. m., s. m., pl. dreptáci; adj. f., s. f. sg. și pl. dreptáce

dreptaci (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DREPTÁCI, -CE, dreptaci, -ce, s. m. și f., adj. (Persoană) care are predispoziția să scrie, să lucreze etc. numai cu mâna dreaptă. — Drept + suf. -aci.

dreptacĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
dreptácĭ, -ce adj., pl. tot așa. Rar. Care lucrează cu mîna dreaptă, în opoziție cu stîngacĭ.