drăgosti (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DRĂGOSTÍ, drăgostesc, vb. IV.
Tranz. și
refl. recipr. (
Pop.) A(-și) spune cuvinte de dragoste; a (se) mângâia, a (se) dezmierda. ♦
Refl. recipr. A întreține, a avea relații de dragoste. – Din
dragoste.