dracuire - explicat in DEX



drăcui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DRĂCUÍ, drăcuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. A (se) ocărî, a (se) înjura, a (se) blestema (pomenind de dracul) [Prez. ind. și: drắcui] – Drac + suf. -ui.

Alte cuvinte din DEX

DRACUI DRACOVENIE DRACOS « »DRACULET DRACUSOR DRAG