dracon (Marele dicționar de neologisme, 2000)DRACÓN s. n. emblemă zoomorfă a dacilor, reprezentând un șarpe fantastic cu cap de lup și coamă bogată. (< fr.
drakon)
dracon (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)DRACON (
sec. 7
î. Hr.), legiuitor atenian. Codul său de legi, de o asprime rămasă proverbială, pedepsea cu moartea cel mai neînsemnate delicte („legi draconice”).
dracon (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Dracon m. legislator atenian, autor de legi severe (624 a. Cr.).