dondăni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DONDĂNÍ, dondănesc, vb. IV. (
Pop.)
1. Intranz. și
tranz. A bombăni, a mormăi, a bodogăni. ♦ A spune vorbe fără legătură. ♦
Tranz. (Rar) A bate pe cineva la cap, a-l pisa.
2. Tranz. A flecări, a îndruga. [
Var.:
dondăí vb. IV] – Formație onomatopeică.