doftor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DÓFTOR s. m. v. doctor.doftor (Dicționaru limbii românești, 1939)dóftor V.
doctor.doftor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)doftor m. numele popular al doctorului în medicină. [Și
dohtor: gr. mod. (cf.
oftică = hectică).
doftor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DÓFTOR s. m. v. doctor.