distribui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DISTRIBUÍ, distríbui, vb. IV.
Tranz. A împărți ceva în mai multe locuri sau la mai multe persoane, dând fiecăreia una sau mai multe părți; a repartiza. – Din
fr. distribuer, lat. distribuere.distribui (Dicționar de neologisme, 1986)DISTRIBUÍ vb. IV. tr. A împărți la mai multe persoane; a repartiza în mai multe locuri. [Pron.
-bu-i, p.i.
distríbui, 3,6
-ie. / < fr.
distribuer, cf. lat.
distribuere].
distribui (Marele dicționar de neologisme, 2000)DISTRIBUÍ vb. tr. a împărți, a repartiza în mai multe locuri sau la mai multe persoane. (< fr.
distribuer, lat.
distrubuere)
distribui (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)distribuí (a ~) vb.,
ind. prez. 1 și 2
sg. distríbui, 3
distríbuie, imperf. 3
sg. distribuiá; conj. prez. 1 și 2
sg. să distríbui, 3
să distríbuiedistribui (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DISTRIBUÍ, distríbui, vb. IV.
Tranz. A împărți ceva în mai multe locuri sau la mai multe persoane, dând fiecăreia una sau mai multe părți; a repartiza. — Din
fr. distribuer, lat. distribuere.distribuĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)* distríbuĭ și
-ĭésc, a
-í v. tr. (lat.
dis-tribúere, it.
-uíre, fr.
-uer. V.
atribuĭ. – Se conjugă ca
atribuĭ). Împart, daŭ:
a distribui premiĭ. Împart, despart, dispun:
arhitectu a distribuit bine camerele în casa asta.distribuì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)distribuì v.
1. a împărți între mai multe persoane, a repartiza:
a distribui proviziuni; 2. a divide după o ordine oarecare:
a distribui o casă.