dispozițional (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DISPOZIȚIONÁL, -Ă, dispoziționali, -e, adj. (Cu caracter) de dispoziție. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
fr. dispositionnel.dispozițional (Dicționar de neologisme, 1986)DISPOZIȚIONÁL, -Ă adj. Referitor la dispoziție; de dispoziție. [Cf. fr.
dispositionnel].
dispozițional (Marele dicționar de neologisme, 2000)DISPOZIȚIONÁL, -Ă adj. (cu caracter) de dispoziție. (< fr.
dispositionnel)
dispozițional (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DISPOZIȚIONÁL, -Ă, dispoziționali, -e, adj. (Cu caracter) de dispoziție. [
Pr.:
-ți-o-] — Din
fr. dispositionnel.