dispersiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DISPERSIÚNE s. f. v. dispersie.dispersiune (Dicționar de neologisme, 1986)DISPERSIÚNE s.f. v.
dispersie.
dispersiune (Dicționaru limbii românești, 1939)* dispersiúne f. (lat.
dispérsio, -ónis, d.
dis-spérgere, a împrăștia, care vine d.
spárgere, a răspîndi. V.
sparg).
Fiz. Împrăștiere, risipire:
dispersiunea razelor luminoase.dispersiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)dispersiune f. împrăștiere, risipire:
dispersiunea razelor luminoase.dispersiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DISPERSIÚNE s. f. v. dispersie.