disartrie - explicat in DEX

disartrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DISARTRÍE, disartrii, s. f. (Med.) Articulare defectuoasă a cuvintelor. – Din fr. dysarthrie.

disartrie (Dicționar de neologisme, 1986)
DISARTRÍE s.f. (Med.) Articulare defectuoasă a cuvintelor. [< fr. dysarthrie, cf. gr. dys – greu, arthron – articulație].

disartrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DISARTRÍE s. f. tulburare de limbaj constând din articularea defectuoasă a cuvintelor. (< fr. dysarthrie)

disartrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!disartríe (di-sar-/dis-ar-) s. f., art. disartría, g.-d. disartríi, art. disartríei

disartrie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DISARTRÍE s. f. (Med.) Tulburare constând în articularea defectuoasă a cuvintelor. — Din fr. dysarthrie.