dirijà - explicat in DEX

dirija (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DIRIJÁ, dirijéz, vb. I. Tranz. A conduce, a îndruma o instituție, o organizație, o activitate etc. ♦ Spec. A conduce o orchestră, un cor (în calitate de dirijor). – Din fr. diriger.

dirija (Dicționar de neologisme, 1986)
DIRIJÁ vb. I. tr. A conduce (mai ales o orchestră, un cor); a dirigui, a îndruma. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / < fr. diriger].

dirija (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DIRIJÁ vb. tr. 1. a conduce o orchestră, un cor. 2. a conduce, a îndruma. (< fr. diriger)

dirija (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dirijá (a ~) vb., ind. prez. 3 dirijeáză, 1 pl. dirijắm; conj. prez. 3 să dirijéze; ger. dirijấnd

dirija (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DIRIJÁ, dirijéz, vb. I. Tranz. A conduce, a îndruma o instituție, o organizație, o activitate etc. ♦ Spec. A conduce o orchestră, un cor (în calitate de dirijor). — Din fr. diriger.

dirijà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dirijà v. 1. a da impulsiunea, a conduce: a dirija studiile; 2. a administra, a fi director: a dirija o fabrică; 3. a îndrepta: a dirija pașii, cercetările.