diplegie - explicat in DEX

diplegie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DIPLEGÍE, diplegii, s. f. Paralizie bilaterală. – Din fr. diplégie.

diplegie (Dicționar de neologisme, 1986)
DIPLEGÍE s.f. Paralizie bilaterală a corpului. [Gen. -iei. / < fr. diplégie, cf. gr. dis – de două ori, plegein – a lovi].

diplegie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DIPLEGÍE s. n. paralizie bilaterală, în general de origine cerebrală. (< fr. diplégie)

diplegie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
DIPLEGÍE (‹ fr. {i}; {s} di- + gr. plege „lovitură”) s. f. Paralizie simultană a structurilor anatomice omonime din cele două jumătăți ale dorpului, dreaptă și stângă (ex. d. membrelor superioare sau a celor inferioare) sau a întregului corp (hemiplegie totală sau bilaterală).

diplegie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
diplegíe (di-ple-) s. f., art. diplegía, g.-d. art. diplegíei; pl. diplegíi, art. diplegíile

diplegie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DIPLEGÍE, diplegii, s. f. Paralizie bilaterală. — Din fr. diplégie.