dioramic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DIORÁMIC, -Ă, dioramici, -ce, adj. Care aparține unei diorame, privitor la o dioramă. [
Pr.:
di-o-] – Din
fr. dioramique.dioramic (Dicționar de neologisme, 1986)DIORÁMIC, -Ă adj. Referitor la dioramă. [Cf. fr.
dioramique].
dioramic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)diorámic (di-o-) adj. m.,
pl. diorámici; f. diorámică, pl. diorámicedioramic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DIORÁMIC, -Ă, dioramici, -ce, adj. Care aparține unei diorame, privitor la o dioramă. [
Pr.:
di-o-] — Din
fr. dioramique.