diluvian - explicat in DEX

diluvian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DILUVIÁN, -Ă, diluvieni, -e, adj. Care ține de diluviu, provenit din diluviu, de diluviu. ♦ (Geol.; substantivat, n.) Pleistocen. [Pr.: -vi-an] – Din fr. diluvien.

diluvian (Dicționar de neologisme, 1986)
DILUVIÁN, -Ă adj. Referitor la diluviu; diluvial. ♦ (Geol.; s.n.) Pleistocen. [Pron. -vi-an. / < fr. diluvien, cf. lat. diluvium – potop].

diluvian (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DILUVIÁN, -Ă I. adj. referitor la diluviu; provenit din diluviu; diluvial. II. s. n. pleistocen. (< fr. diluvien)

diluvian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
diluvián¹ (legat de potop, torențial) (-vi-an) adj. m., pl. diluviéni (-vi-eni); f. diluviánă, pl. diluviéne

diluvian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*diluvián² (-vi-an) s. n.

diluvian (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DILUVIÁN, -Ă, diluvieni, -e, adj. Care ține de diluviu, provenit din diluviu, de diluviu. ♦ (Geol.; substantivat, n.) Pleistocen. [Pr.: -vi-an] — Din fr. diluvien.