diletant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DILETÁNT, -Ă, diletanți, -te, s. m. și
f. Persoană care manifestă preocupări într-un domeniu al artei, al științei sau al tehnicii fără a avea pregătirea profesională corespunzătoare; persoană care se ocupă de ceva din afara profesiunii sale, numai din plăcere; amator; (
peior.) persoană care nu adâncește (sau nu are pregătirea științifică necesară pentru a adânci) problemele profesiunii sale, ale unei științe etc. – Din
fr. dilettante.