digestiv - explicat in DEX

digestiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DIGESTÍV, -Ă, digestivi, -e, adj. Referitor la digestie, care aparține digestiei. ◊ Aparat (sau tub) digestiv = totalitatea organelor cu ajutorul cărora se face digestia. – Din fr. digestif.

digestiv (Dicționar de neologisme, 1986)
DIGESTÍV, -Ă adj. De, din digestie. ◊ Aparat (sau tub) digestiv = totalitatea organelor cu care se face digestia. [Cf. fr. digestif].

digestiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DIGESTÍV, -Ă adj. referitor la digestie. ♦ aparat (sau tub) ~ = totalitatea organelor în care are loc digestia; suc ~ = lichid secretat de tubul digestiv și de anexele sale care face digestia. (< fr. digestif)

digestiv (Dicționaru limbii românești, 1939)
* digestív, -ă adj. (lat. digestivus). Care servește saŭ ajută digestiunea: licoare digestivă. Aparatu digestiv, totalitatea organelor care concură la digestiune, ca: gura, faringele, esofagu, stomahu și intestinele.

digestiv (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
DIGESTÍV,- Ă (‹ fr., lat.) adj. (ANAT.) Care se referă la digestie. ◊ Aparat d. = ansamblul organelor care participă la digestie. La om și la mamifere este format din tubul digestiv (cavitatea bucală, faringele, esofagul, stomacul, intestinul subțire și intestinul gros) și din organele anexe (glandele salivare, ficatul, pancreasul) care-și varsă secreția în tubul digestiv. Structura a. d. este adaptată pentru îndeplinirea funcțiunii complexe a digestiei: mestecatul și transportul alimentelor, digerarea lor și absorbția substanțelor nutritive în sânge.

digestiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
digestív adj. m., pl. digestívi; f. digestívă, pl. digestíve

digestiv (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
digestiv a. ce servă sau ajută la digestiune; aparat digestiv, totalitatea organelor cari concură la digestiune; gură, larinx, ezofag, stomac, intestine.

digestiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DIGESTÍV, -Ă, digestivi, -e, adj. Referitor la digestie, care aparține digestiei. ◊ Aparat (sau tub) digestiv = totalitatea organelor cu ajutorul cărora se face digestia. — Din fr. digestif.