dietetic - explicat in DEX

dietetic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DIETÉTIC, -Ă, dietetici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține dietei¹, privitor la dietă¹; pe bază de dietă¹. 2. S. f. Ramură a medicinii care studiază problema dietei¹. [Pr.: di-e-] – Din fr. diététique.

dietetic (Dicționar de neologisme, 1986)
DIETÉTIC, -Ă adj. Referitor la dietă¹; pe bază de dietă¹. [< fr. diététique].

dietetic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DIETÉTIC, -Ă I. adj. referitor la dietă¹, de dietă. II. s. f. ramură a medicinei care studiază igiena și terapeutica alimentară. (< fr. diététique)

dietetic (Dicționaru limbii românești, 1939)
* dietetíc, -ă adj. (vgr. diaitetikós). Relativ la dietă, de dietă (alimentară): traĭ dietetic. S.f. Știința dieteĭ.

dietetic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DIETÉTIC, -Ă, dietetici, -ce, adj. 1. Care aparține dietei¹, privitor la dietă¹; pe bază de dietă¹. [Pr.: di-e-] – Din fr. diététique.

dietetic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dietétic (di-e-) adj. m., pl. dietétici; f. dietétică, pl. dietétice

dietetic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dietetic a. privitor la dietă.

dietetic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DIETÉTIC, -Ă, dietetici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține dietei¹, privitor la dietă¹; pe bază de dietă¹. 2. S. f. Ramură a medicinii care studiază problema dietei¹. [Pr.: di-e-] — Din fr. diététique.