diba (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
díba adv. (reg.) pândind atent, cercetând amănunțit.
diba (Dicționaru limbii românești, 1939)
díba adv. (d. dibuĭ). Munt. Pîndind cu atențiune, cercetînd cu de-amănuntu (Cod. 5; rev. I. Cgr. 2, 240; BSG. 1922, 163). – Și adíba.