diascopic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DIASCÓPIC, -Ă, diascopici,-ce, adj. Referitor la diascop și la proiecțiile făcute cu acest aparat. [
Pr.:
di-a-] – Din
fr. diascopique.diascopic (Dicționar de neologisme, 1986)DIASCÓPIC, -Ă adj. Referitor la diascopie. [Pron.
di-as-. / < fr.
diascopique].
diascopic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*diascópic (di-as-co-/-a-sco-) adj. m.,
pl. diascópici; f. diascópică, pl. diascópicediascopic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DIASCÓPIC, -Ă, diascopici, -ce, adj. Referitor la diascop și la proiecțiile făcute cu acest aparat. [
Pr.:
di-a-] — Din
fr. diascopique.