diaforeză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DIAFORÉZĂ, diaforeze, s. f. Transpirație abundentă (de natură fiziologică sau patologică). [
Pr.:
di-a-] – Din
fr. diaphorèse.diaforeză (Dicționar de neologisme, 1986)DIAFORÉZĂ s.f. Transpirație (abundentă). [< fr.
diaphorèse, cf. gr.
diaphoresis].
diaforeză (Marele dicționar de neologisme, 2000)DIAFORÉZĂ s. f. transpirație abundentă. (< fr.
diaphorèse)
diaforeză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)diaforéză (transpirație)
(di-a-) s. f.,
g.-d. art. diaforézei; pl. diaforézediaforeză (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DIAFORÉZĂ, diaforeze, s. f. Transpirație abundentă (fiziologică sau patologică). [
Pr.:
di-a-] — Din
fr. diaphorèse.