deșertic - explicat in DEX

deșertic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEȘÉRTIC, -Ă, deșertici, -ce, adj. De deșert. – Deșert + suf. -ic (după fr. désertique).

deșertic (Dicționar de neologisme, 1986)
DEȘÉRTIC, -Ă adj. Care aparține deșertului. [Var. dezertic, -ă adj. / < fr. désertique].

deșertic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEȘÉRTIC, -Ă adj. care aparține deșertului; de deșert. (după fr. désertique)

deșertic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*deșértic adj. m., pl. deșértici; f. deșértică, pl. deșértice

deșertic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEȘÉRTIC, -Ă, deșertici, -ce, adj. Referitor la deșerturi. — Deșert + suf. -ic (după fr. désertique).