dezumaniza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEZUMANIZÁ, dezumanizez, vb. I.
Tranz. și
refl. A face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde caracterele specific umane. – Din
fr. déshumaniser.dezumaniza (Dicționar de neologisme, 1986)DEZUMANIZÁ vb. I. tr., refl. A face să-și piardă sau a pierde caracterele umane, a face să-și piardă sau a pierde sentimentele omenești. ♦
tr. (
Lit.) A prezenta schematic, a reduce la liniile cele mai generale (un personaj). [Cf. fr.
déshumaniser].
dezumaniza (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEZUMANIZÁ vb. I. tr., refl. a face (pe cineva) să-și piardă, a-și pierde caracterele sau sentimentele umane; a (se) abrutiza. II. tr. a prezenta schematic un personaj literar. (< fr.
déshumaniser)
dezumaniza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!dezumanizá (a ~) (de-zu-/dez-u-) vb.,
ind. prez. 3
dezumanizeázădezumaniza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEZUMANIZÁ, dezumanizez, vb. I.
Tranz. și
refl. A face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde sentimentele, a se abrutiza. — Din
fr. déshumaniser.