dezoxida (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEZOXIDÁ, dezoxidez, vb. I.
Tranz. A îndepărta (prin diferite procedee chimice) oxigenul dintr-o substanță. – Din
fr. désoxyder.dezoxida (Dicționar de neologisme, 1986)DEZOXIDÁ vb. I. tr. A scoate oxigenul dintr-o substanță. [Cf. fr.
désoxyder].
dezoxida (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEZOXIDÁ vb. tr. a îndepărta oxigenul dintr-o substanță; a dezoxigena. (< fr.
désoxyder)
dezoxida (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!dezoxidá (a ~) (de-zo-/dez-o-) vb.,
ind. prez. 3
dezoxideázădezoxida (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEZOXIDÁ, dezoxidez, vb. I.
Tranz. A îndepărta (prin diferite procedee chimice) oxigenul dintr-o substanță. — Din
fr. désoxyder.