deznădejde - explicat in DEX

deznădejde (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEZNĂDÉJDE, (rar) deznădejdi, s. f. Stare sufletească extrem de apăsătoare specifică omului care nu mai are nici o nădejde (în rezolvarea sau îndreptarea unei situații); desperare. – Dez- + nădejde.

deznădejde (Dicționaru limbii românești, 1939)
deznădéjde f. Lipsă de nădejde. – Vechĭ. nenădejde.

deznădejde (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
deznădéjde s. f., g.-d. art. deznădéjdii; pl. deznădéjdi

deznădejde (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEZNĂDÉJDE, deznădejdi, s. f. Stare sufletească a omului care nu mai are nicio nădejde (în rezolvarea sau îndreptarea unei situații); desperare. — Pref. dez- + nădejde.