dezinvolt (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEZINVÓLT, -Ă, dezinvolți, -te, adj. (
Livr.; despre oameni) Care se mișcă, se manifestă liber, degajat; (despre manifestări ale oamenilor) care arată degajare. – Din
fr. désinvolte.dezinvolt (Dicționar de neologisme, 1986)DEZINVÓLT, -Ă adj. Liber în mișcări, degajat; liber, nestingherit. [< fr.
désinvolte].
dezinvolt (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEZINVÓLT, -Ă adj. (despre oameni) liber în mișcări; degajat; (despre manifestări) liber, nestingherit. (< fr.
désinvolte)
dezinvolt (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!dezinvólt adj. m.,
pl. dezinvólți; f. dezinvóltă, pl. dezinvóltedezinvolt (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEZINVÓLT, -Ă, dezinvolți, -te, adj. (Despre oameni) Care se mișcă, se manifestă liber, degajat; (despre manifestări ale oamenilor) care arată degajare. — Din
fr. désinvolte.