dezinfectant - explicat in DEX

dezinfectant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEZINFECTÁNT, dezinfectante, s. n. Substanță sau agent fizic care are proprietatea de a dezinfecta. ◊ (Adjectival) Soluție dezinfectantă. – Din fr. désinfectant.

dezinfectant (Dicționar de neologisme, 1986)
DEZINFECTÁNT, -Ă adj., s.n. (Substanță) care se folosește la dezinfectare. [Cf. fr. désinfectant].

dezinfectant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEZINFECTÁNT, -Ă adj., s. n. (substanță) care servește la dezinfectare. (< fr. désinfectant)

dezinfectant (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
dezinfectant, dezinfectante s. n. băutură spirtoasă.

dezinfectant (Dicționaru limbii românești, 1939)
* dezinfectánt, -ă adj. (fr. désinfectant). Care dezinfectează: substanță dezinfectantă. S.n., pl. e Cloru e un dezinfectant.

dezinfectant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*dezinfectánt¹ (de-zin-/dez-in-) adj. m., pl. dezinfectánți; f. dezinfectántă, pl. dezinfectánte

dezinfectant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!dezinfectánt² (produs care distruge germenii patogeni) (de-zin-/dez-in-) s. m./s. n., pl. dezinfectánți/dezinfectánte

dezinfectant (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dezinfectant a. propriu a dezinfecta. ║ n. substanță ce dezinfectează: ex. acidul fenic, clorul.

dezinfectant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEZINFECTÁNT, -Ă, dezinfectanți, -te, adj., s. m. (Substanță sau agent fizic) care are proprietatea de a dezinfecta. [Pl.. și: (n.) dezinfectante] — Din fr. désinfectant.