dezavantaja - explicat in DEX

dezavantaja (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEZAVANTAJÁ, dezavantajéz, vb. I. Tranz. A crea cuiva un dezavantaj, a pune pe cineva pe nedrept într-o situație defavorabilă, de inferioritate (în raport cu altcineva). – Din fr. désavantager.

dezavantaja (Dicționar de neologisme, 1986)
DEZAVANTAJÁ vb. I. tr. A pune în inferioritate; a lipsi pe cineva de un avantaj. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / cf. fr. désavantager].

dezavantaja (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!dezavantajá (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezavantajeáză, 1 pl. dezavantajắm; conj. prez. 3 să dezavantajéze; ger. dezavantajấnd

dezavantaja (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEZAVANTAJÁ, dezavantajéz, vb. I. Tranz. A crea cuiva un dezavantaj, a pune pe cineva pe nedrept într-o situație defavorabilă, de inferioritate (în raport cu altcineva). — Din fr. désavantager.