dextrogir (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEXTROGÍR, -Ă, dextrogiri,-e, adj. (
Fiz.; despre substanțe) Care rotește planul de polarizare al luminii spre dreapta.
Glucoza este dextrogiră. – Din
fr. dextrogyre.dextrogir (Dicționar de neologisme, 1986)DEXTROGÍR, -Ă adj. (
Despre substanțe) Care rotește planul de polarizare al luminii spre dreapta. [< fr.
dextrogyre, cf. lat.
dextra – dreapta,
gyrus – rotire].
dextrogir (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEXTROGÍR, -Ă adj., s. n. (substanță) care rotește spre dreapta planul luminii polarizate. (< fr.
dextrogyre)
dextrogir (Dicționaru limbii românești, 1939)* dextrogír, -ă adj. (lat.
dexter, drept și
gyrare, a întoarce. V.
levogir).
Fiz. Care face să devieze la dreapta planu de polarizațiune:
cristal dextrogir.dextrogir (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dextrogír adj. m.,
pl. dextrogíri; f. dextrogíră, pl. dextrogíredextrogir (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEXTROGÍR, -Ă, dextrogiri, -e, adj. (
Fiz.; despre substanțe) Care rotește planul de polarizare al luminii spre dreapta.
Glucoza este dextrogiră. — Din
fr. dextrogyre.