determinare - explicat in DEX

determinare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DETERMINÁRE, determinări, s. f. Faptul de a determina. ♦ (Concr.) Cuvânt sau propoziție care precizează sensul altui cuvânt sau al altei propoziții cu care este în legătură, fiind subordonate acestora. – V. determina.

determinare (Dicționar de neologisme, 1986)
DETERMINÁRE s.f. Acțiunea de a determina și rezultatul ei; condiționare, cauzare. ♦ Operație logică inversă generalizării, prin care se trece de la noțiuni mai generale la noțiuni mai puțin generale. ♦ Precizare a conținutului unui cuvânt sau al unei propoziții cu ajutorul unui determinant. [< determina].

determinare (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DETERMINÁRE s. f. 1. acțiunea de a determina. 2. operație logică, inversă generalizării, prin care se trece de la noțiuni mai generale la noțiuni mai puțin generale. 3. precizare a conținutului unui cuvânt sau al unei propoziții (determinat) cu ajutorul unui determinant. (< determina)

determinare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
determináre s. f., g.-d. art. determinắrii; pl. determinắri

determinare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
determinare f. 1. acțiunea de a determina; 2. rezoluțiune luată după reflexiune.

determinare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DETERMINÁRE, determinări, s. f. Faptul de a determina. ♦ (Concr.) Cuvânt sau propoziție care precizează sensul altui cuvânt sau al altei propoziții cu care este în legătură, fiind subordonate acestora. — V. determina.