detectivist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DETECTIVÍST, -Ă, detectiviști, -ste, adj. Caracteristic detectivului, de detectiv; detectivistic. –
Detectiv +
suf. -ist.detectivist (Dicționar de neologisme, 1986)DETECTIVÍST, -Ă adj. Detectivistic. [Et. incertă].
detectivist (Marele dicționar de neologisme, 2000)DETECTIVÍST, -Ă adj. de detectiv; detectivistic. (< detectiv + -ist)
detectivist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DETECTIVÍST, -Ă, detectiviști, -ste, adj. Caracteristic detectivului, referitor la detectivi; detectivistic. —
Detectiv +
suf. -ist.