deszăvorâre(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) DESZĂVORẤRE,deszăvorâri, s. f. Acțiunea de a deszăvorî. – V. deszăvorî.
deszăvorâre(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) deszăvorấre s. f., g.-d. art. deszăvorấrii; pl. deszăvorấri
deszăvorâre(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DESZĂVORẤRE,deszăvorâri, s. f. Acțiunea de a deszăvorî. — V. deszăvorî.