despăienjeni - explicat in DEX

despăienjeni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DESPĂIENJENÍ, despăienjenesc, vb. IV. Refl. (Despre ochi sau privire) A începe să zărească, să vadă bine; a se limpezi. [Pr.: -pă-ien-] – Des¹- + [îm]păienjeni.

despăienjeni (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
despăienjení (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. despăienjenésc, imperf. 3 sg. despăienjeneá; conj. prez. 3 să despăienjeneáscă

despăienjeni (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DESPĂIENJENÍ, despăienjenesc, vb. IV. Refl. (Despre ochi sau privire) A începe să zărească, să vadă bine; a se limpezi. [Pr.: -pă-ien-] — Pref. des- + [îm]păienjeni.