despreunare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) DESPREUNÁRE,despreunări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a despreuna și rezultatul ei. [Pr.: -pre-u-] – V. despreuna.
despreunare(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) despreunáre (pop.) (-pre-u-) s. f., g.-d. art. despreunắrii; pl. despreunắri
despreunare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DESPREUNÁRE,despreunări,s. f. (Pop.) Acțiunea de a despreunași rezultatul ei. [Pr.: -pre-u-]— V. despreuna.