despicare(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) DESPICÁRE,despicări, s. f. Acțiunea de a (se) despica. – V. despica.
despicare(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) despicáre s. f., g.-d. art. despicắrii; pl. despicắri
despicare(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DESPICÁRE,despicări, s. f. Acțiunea de a (se) despica. — V. despica.