desperechere(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) DESPERECHÉRE,desperecheri, s. f. Acțiunea de a desperechea și rezultatul ei. – V. desperechea.
desperechere(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) desperechére s. f., g.-d. art. desperechérii; pl. desperechéri
desperechere(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DESPERECHÉRE,desperecheri, s. f. Acțiunea de a desperechea și rezultatul ei. — V. desperechea.