desista - explicat in DEX

desista (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DESISTÁ, desistez, vb. I. Tranz. (Jur.) A renunța la o acțiune sau la un drept care urma să fie valorificat pe cale de acțiune. – Din fr. désister.

desista (Dicționar de neologisme, 1986)
DESISTÁ vb. I. refl. A se lăsa de, a renunța (la ceva). [P.i. -ez și desíst. / < fr. désister].

desista (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DESISTÁ vb. refl. 1. (jur.) a renunța la o acțiune, la urmărirea în justiție. ◊ a abandona săvârșirea unei infracțiuni. 2. a-și retrage candidatura înainte de alegeri. (< fr. désister)

desista (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
desistá (a ~) vb., ind. prez. 3 desisteáză

desista (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DESISTÁ, desistez, vb. I. Tranz. (Jur.) A renunța la o acțiune sau la un drept care urma să fie valorificat pe cale de acțiune. — Din fr. désister.